Kinga Pe 25 septembrie 2025 am avut bucuria de a fi prezentă la premiera filmului „Jaful Secolului” la Inspire Cinema Electroputere Mall Craiova, într-un cadru special alături de prietenii din Asociația Bloggerilor Olteni. Atmosfera a fost cu adevărat electrizantă, pentru că la Craiova nu am avut parte doar de o simplă proiecție, ci de o seară de film cu totul aparte.
Scenaristul Cristian Mungiu, actorii Ionuț Nicolae, Robert Iovan și Janir Izdrailă, alături de producătorii Tudor Reu și Antonia Marin, au venit să introducă pelicula și să stea de vorbă cu publicul după vizionare. Faptul că echipa filmului a ales să fie aici, să împărtășească gânduri și emoții, a făcut experiența și mai specială.
Filmul, regizat de Teodora Ana Mihai după un scenariu semnat de Cristian Mungiu, este inspirat de celebrul furt de tablouri din 2012 de la muzeul Kunsthal din Rotterdam. Povestea reală – un jaf dat de un grup de români care au reușit să fure tablouri extrem de valoroase, niciodată recuperate – devine în film pretext pentru o reflecție mult mai amplă despre migrație, demnitate și limitele la care te poate împinge viața atunci când ești privit ca un „străin” de mâna a doua.
Din distribuție fac parte Anamaria Vartolomei (în rolul Nataliei), Ionuț Niculae (Ginel), Rareș Andrici (Iță), Robert Iovan (Adrian), dar și actori consacrați precum Macrina Bârlădeanu, Lucian Ifrim, Alexandru Potocean, Ana Ciontea și mulți alții. Am apreciat în mod deosebit autenticitatea interpretărilor, în special a Anamariei Vartolomei, care a redat cu intensitate fragilitatea și forța unui personaj prins între dorința de a-și susține familia și realitatea dură a vieții din străinătate.
Am intrat în sală cu așteptarea de a vedea un thriller clasic, cu tensiune și adrenalină. Și da, toate acestea au fost acolo, regizate impecabil, însă pentru mine adevărata forță a filmului a stat în felul direct și crud în care a arătat viața românilor plecați la muncă în străinătate. Departe de casă, aceștia se confruntă cu angajatori abuzivi, condiții de cazare precare, datorii apăsătoare și sentimentul permanent de inferioritate. Totul este redat fără ocolișuri, într-un mod sincer și intens, care m-a făcut să simt că poveștile de pe ecran sunt aceleași cu cele ale rudelor și prietenilor mei plecați la muncă în afară.
Regie și imagine – realism fără filtre
Trebuie să recunosc că regia Teodorei Ana Mihai m-a surprins prin curaj și sobrietate. Filmul nu caută să impresioneze prin artificii, ci printr-o imagine realistă și directă, semnată de directorul de imagine Marius Panduru RSC. Cadrele reci, detaliile aparent banale – o privire obosită, o masă într-o locuință improvizată, liniștea apăsătoare dintr-un depozit – spun adesea mai mult decât replicile personajelor. Montajul realizat de Katharina Wartena și Robert Bitay, scenografia Simonei Pădurețu și costumele semnate de Margriet Procee completează un tablou vizual care nu face niciun compromis: realitatea e prezentată așa cum este, dură și fără strălucire falsă.
Mi-a plăcut faptul că filmul nu idealizează niciun moment. Jaful, care în alte producții ar fi fost pus în centrul atenției, aici apare ca un rezultat al frustrărilor acumulate, al dorinței de răzbunare și al neputinței. Tocmai de aceea, povestea are o greutate aparte: nu e vorba doar de tablouri furate, ci de vieți furate de circumstanțe.
Mai mult decât un film – o oglindă pentru România
În timp ce urmăream povestea, nu am putut să nu mă gândesc la generația noastră și la cum migrația a devenit o experiență comună, cu povești care se repetă: părinți plecați, copii crescuți de bunici, familii împărțite între granițe. „Jaful Secolului” este, în esență, și o oglindă a acestei Românii răspândite prin toată Europa, prinsă între nevoia de a trăi mai bine și sacrificiul personal.
Ca experiență cinematografică, filmul este impecabil: imaginea, interpretarea actorilor și tensiunea construită pas cu pas te țin conectat până la final. Dar pentru mine, cea mai puternică impresie a fost umanitatea poveștii – fragilă, dureroasă, dar reală.
Rolul filmelor românești pe scena internațională
Faptul că „Jaful Secolului” este propunerea României la Oscar 2026 mi se pare o alegere inspirată. Nu e doar o producție de festival, ci un film care are potențialul de a vorbi oricui, dincolo de granițe. Temele pe care le abordează – migrația, demnitatea, raportul dintre artă și supraviețuire – sunt universale, iar abordarea sinceră și necosmetizată îi oferă autenticitatea necesară pentru a fi remarcat. Pentru mine, această premieră la Inspire Cinema Craiova a fost mai mult decât o simplă seară de film. A fost o experiență intensă, care m-a pus pe gânduri și mi-a amintit că cinematografia românească are încă multe povești puternice de spus. Mă bucur că am trăit acest moment în orașul meu, în compania echipei filmului și a prietenilor din Asociația Bloggerilor Olteni, și sper ca „Jaful Secolului” să ajungă la cât mai mulți spectatori din țară și din lume
